Biserica de lemn ,,Sfântul Neculai’’ sat Pârvești

Biserica de lemn ,,Sfântul Neculai’’ sat Pârvești

PÂRVEȘT I– sat situat pe Valea Albiei , la circa 5 km de Costești spre Sud Vest , este așezat într-o vale pitorească înconjurat aproape din toate părțile de păduri. În acest sat este una din cele mai vechi mânăstiri .

Biserica de lemn „Sf. Nicolae” a Mănăstirii Pârveşti, sat Pârveşti, comuna Costeşti, jud. Vaslui – Schitul Pârveşti – întemeiat la 1666 de vornicul de poartă ,Apostol Talpeş şi nepoţii săi, Ioan şi Simion Popescu, postelnici de Bilahoi – După unele cercetări se crede că prima biserica din lemn, denumita Crucea sau Cruceanu, a fost adusa aici din Dărăști . După 150 de ani, biserica ridicata in 1666 degradându-se, s-a dărâmat și în 1816 s-a început construcția unei noi biserici care a fost sfințită în anul 1820. Ctitorii actualei biserici, construita în 1816, sunt urmașii familiilor Nicolae Talpeș și Nicodim Popescu (serdarul Gh. Gociu și Ioan Nedelcu). Schitul a dăinuit până în 1864, când și-a încetat activitatea și biserica a devenit biserica de mir , , reclădită între anii 1816-1820 de către monahul Nicodim Popescu, urmaş al ctitorilor, împreună cu serdarul Gh. Gociu şi Ioan Nedelcu. Aşezământul cuprindea biserica, chiliile şi „alte acareturi”, necesare desfăşurării activităţii monahale, fiind deservit de 80 de călugări. Iniţial, a fost închinat Episcopiei Romanului, iar în 1852 a devenit metoh al Episcopiei Huşilor, ca urmare a înglobării ţinutului Tutovei la această eparhie.

A fost condus şi întreţinut de ctitori şi urmaşii săi până în anul 1856, când Episcopia Huşilor a impus un nacealnic , străin. Ca urmare a disensiunilor ivite, starea economică a schitului a decăzut. În 1859, aici vieţuiau numai 24 de călugări. La acea dată, în chilii funcţiona o şcoală, care şi-a încetat activitatea odată cu schitul, după secularizarea averilor mănăstireşti din 1863. Biserica a devenit de mir, filială a parohiei Puntișeni.  Arhitectură populară de lemn este unică prin sistemul de boltire ,tehnica construcţiei şi armonia volumelor fiind nemaiîntâlnite prin zonă . De plan triconc [8] , cu absida altarului poligonală decroşată, intrare vest şi trei turle. Pridvorul, iniţial deschis, are o balustradă de lemn cu baluştri crestaţi, încastraţi în fruntar Este construită din bârne de stejar, prinse în cheutoare dreaptă , pe temelie de piatră de râu şi tălpoaie de lemn. Acoperişul în patru ape este învelit cu şindrilă . Faţadele din bârne , cioplite cu barda şi fasonate, sunt decorate cu o friză de denticule sub cornişă [15] . Ferestrele rectangulare sunt subliniate de ancadramente simple. Paramentul interior este din bârne. Turlele octogonale de pe pronaos, naos şi altar sunt realizate din blăni de stejar, îmbinate armonios şi unitar cu semicalotele de pe absidele laterale. Uşa masivă de stejar de la intrarea în pronaos are feroneria lucrată în atelier meşteşugăresc local. Lăcaşul păstrează icoane şi mobilier de epocă din lemn de tei, sculptat şi pictat în tehnica ulei (catapeteasma , iconostasele icoanelor împărăteşti, amvonul , scaunul arhieresc , policandru ).

Biserica este construita la poalele a doua dealuri ca într-o albie – așa este și numită de localnici, „Albia“. Din anul 1977 a devenit filiala Parohiei Puntișeni, Preot paroh fiind Ieromonahul Dumitru (Diomid) V.Ștefan.

Mânăstirea s-a reînființat în anul 1993 când a fost reactivată cu statutul de mănăstire de maici. Cu destule greutăți privind materialele de construcție și finanțele, mica obște a reușit să ridice doua clădiri pentru chilii, stăreție, trapeză și bucătărie în ultima vreme fiind îmbunătățit drumul de acces. Prima clădire ridicată este din chirpici, acoperita cu țiglă.
Clădirea a doua, o construcție mai mare din zid, acoperită tot cu țiglă, este așezată în linie cu prima construcție. În aceasta se afla trapeza, bucătăria si paraclisul  în care se slujește iarna. Cele trei turle octogonale sunt pe pronaos , naos şi altar.

Altarul este luminat de o fereastra la est. Catapeteasma, din lemn de tei sculptat, este înălțată până la boltă. Naosul spațios, luminat de câte o fereastră la nord și sud este delimitat de pronaos printr-un perete din lemn. Pronaosul, puțin spațios este luminat de câte o fereastră la sud și nord. Intrarea în pronaos se face printr-o ușa masiva din stejar, care nu este sculptata. Ferestrele sunt din lemn, simple cu grilaj metalic în interior.

Pridvorul a fost inițial deschis, susținut de doi stâlpi de lemn în fată. Mai târziu a fost închis cu geamuri. Intrarea în pridvor se face prin vest, printr-o ușă de lemn simpla. Biserica nu este tencuita. Pardoseala este din dulapi de stejar iar acoperișul este cu draniță (șindrilă). Turlele au acoperișul din tablă așezată în solzi. În biserica de la Pârvești sunt adăpostite odoare valoroase: cutii de argint cu părticele din moaștele “Sfintei Mina”, vesmânt al Sf. Ioan Gura de Aur, policandru de lemn al vechii biserici. Slujitori al acestei mânăstiri sunt: preot Zătângă Vasile și stareța Bălău Frăsina împreună cu alte 10 măicuțe .

Turn Clopotniță Mânăstirea ,,Sfântul Neculai’’ sat Pârvești

Clopotnița datează din 1816-1820, fiind refăcuta din alta mai veche. În prezent este amplasată între cele două clădiri (chilii ,stăreția , trapeză și bucătărie) ridicate după 1993. Clopotnița si clădirile sunt construite la 50 m vest de biserica. Aici se adăpostesc două clopote. Este construită la iniţiativa lui Nicodim Popescu, monah, Gh. Gociu, serdar, şi Ioan Nedelcu, în partea de vest a incintei.

Turn de plan pătrat cu 2 niveluri delimitate printr-o cornişă amplă şi cu acoperiş piramidal.
Construit din bârne de stejar, încheiate în cheutoare dreaptă, pe soclu [28] de piatră. Are scară interioară de lemn şi învelitori din şindrilă. Exemplar unic în eparhia Huşilor prin structură şi decor.
Adăposteşte două clopote de bronz datate: 1819, 1827.

Leave Your Comment

Te invităm în grupul nostru de FB

Comuna Costești, județul Vaslui, cod poștal: 737145

Program de lucru:

LUNI – VINERI: 8:00 – 16:00

Link-uri utile

Suntem alături de cetățeni!

Nu ezitați să ne contactați cu privire la orice problemă din comuna Costești!

Primăria Costești © 2021.

Sari la conținut